pavel munteanu

Unirea Basarabiei cu România și evenimentele premergătoare reflectate de ziarul The New York Times

Aflați în preajma centenarului unirii Basarabiei cu România, o imagine contemporană a înfăptuirii de importanță istorică prin prisma știrilor vremii, ar ajuta să înțelegem mai bine succesiunea de evenimente care au dus la Unirea din 1918. Cu un tiraj ce ajungea atunci la 390 000 de exemplare, cotidianul american The New York Times se remarca printr-o calitate superioară a știrilor, reflectate în mod corect și obiectiv. Nelipsită din paginile ziarului The New York Times al anilor 1917-1918 a fost și Basarabia, ce trecea prin diverse metamorfoze politico-statale, de la provincie țaristă la independență și apoi unirea cu România.

Basarabia era descrisă cititorului ziarului The New York Times ca fiind un teritoriu agricol foarte bogat în cereale. Astfel în edițiile din 14 ianuarie și 1 septembrie 1917, teritoriul dintre Prut și Nistru este prezentat ca o posibilă locație a unei noi ofensive a Puterilor Centrale, atrase de „câmpurile bogate de cereale ale Basarabiei”, „Germania îşi face acum drum spre frontul de est pentru Basarabia. Recolta de cereale în acea ţară bogată agricol ar ajuta enorm, chiar dacă ar fi necesar să se aștepte până la următoarea recoltă. Posesiunea Basarabiei ar încuraja Germania.” Deși atractivă pentru Puterile Centrale, situația din Basarabia nu era deloc bună. În 25 mai 1917 ziarul anunță răspândirea anarhiei în regiune –„organizațiile publice și comisiile se străduiesc să oprească valul de anarhie, care se extinde în mai multe regiuni din Basarabia. Țăranii din Chişinău au condus vitele pe loturile cu cereale. Condițiile de alimentare sunt deosebit de grave în această parte a Rusiei.” În câteva ediții de știri din lunile noiembrie și decembrie ale anului 1917, ziarul scrie printre altele despre „proclamarea autonomiei Basarabiei”, „consiliul autonom moldovenesc se organizează cu forţele sale”, ca mai apoi, în numărul din 9 decembrie a aceluiași an, publicația se întreabă într-un titlu „BESSARABIA A REPUBLIC?”. Iar știrea menționează că Guvernul finlandez a primit o scrisoare de la Consiliul Central al Basarabiei care anunță dorința acestora să întemeieze o republică.

Prima știre din Basarabia din anul 1918 este cea din 2 ianuarie, venită din Petrograd, care anunță că românii duc lupte cu bolșevicii, au „ocupat” orașul Leova și au arestat și împușcat câțiva lideri bolșevici. „Leon Trotzky, ministrul bolșevic de externe, a trimis o notă pe această temă ministrului român de la Petrograd, care, în răspunsul său, a acuzat trupele rusești de jefuirea satelor românești.” În numărul din 14 ianuarie sunt anunțate furturi și incendii în Chilia – „o parte considerabilă a orașului fiind ras de pe fața pământului… Distrugerile au fost realizate în principal de soldați din regimentul cantonat acolo, asistați de huligani… Populația a fugit în teroare, unii în România, alții pe malul Dunării… Sediul central al organizației bolșevice din Chilia a rămas intact”.

Intervenția Armatei Române în Basarabia de la începutul anului 1918 este relatată în paginile ziarului american prin prisma a două știri – una venită de la Petrograd, iar alta de la Iași. Prima anunță în titlu că „Românii atacă Chișinăul – Lupte fierbinți cu bolșevicii” în timp ce a doua comunică: „Chișinău, capitala Basarabiei, a fost luată astăzi de forțele române, care au fost trimise acolo în răspuns la apelul de ajutor de la guvernul local din Basarabia”.

Proclamarea independenței Republicii Democratice Moldovenești din 24 ianuarie 1918 este anunțată în New York Times la 30 ianuarie – „Basarabia se rupe de Rusia. Declară Independența și își arată «înclinația» spre România”. În lunile februarie și martie, ziarul american descrie situația din regiune printr-o serie de știri: „Bolșevicii trimit un ultimat României pentru retragerea trupelor, evacuarea Basarabiei”, „bolșevicii au arestat ofițeri români… vor ucide un ofițer român pentru fiecare soldat rus ucis de români în Basarabia”, „Rusia și România sunt de acord să facă pace. Basarabia va fi evacuată de trupele regelui Ferdinand în termen de două luni”. La începutul lui aprilie, NY Times publică un discurs al contelui Czernin, ministrul de externe Austro-Ungar. Printre altele, ministrul afirmă că „viitorul României se află în est. Teritorii mari din Basarabia sunt locuite de români, și există multe semne că populația românească de acolo dorește o unire strânsă cu România… România poate câștiga mult mai mult în Basarabia decât a pierdut în război”.

Anunțul votului pentru Unirea din 9 aprilie (27 martie, stil vechi) a ajuns în paginile The New York Times la 12 aprilie. În coloana a 6-a din pagina 5 se anunță în titlu – „BASARABIA A VOTAT UNIREA CU ROMÂNIA, Dieta din provincia rusă, cu 86 la 5 [sic! 3] a decis în favoarea acestui pas.”, ca mai apoi, la 23 aprilie, într-o știre mai vastă, se anunță acceptul României a ofertei de unire – „La 9 aprilie, Adunarea Națională a Basarabiei a votat cu 86 contra 3, pentru unirea Basarabiei cu România. Premierul român a fost la Chișinău și a luat cunoștință de vot pe fundalul aclamațiilor de entuziasm și a declarat această unire definitivă și indisolubilă.”

Știrile de acum 100 de ani din cotidianul The New York Times, puse cap la cap cu cele cunoscute astăzi, ne arată o imagine mai aprofundată a evenimentelor din anii 1917-1918. Prin intermediul relatărilor sale, ziarul din New York ne trece prin toate fazele ce au dus la unire: anarhia din 1917 a fost urmată de crearea Sfatului Țării și proclamarea Republicii Democratice Moldovenești la 2 decembrie 1917. În ianuarie găsim armata română invitată să apere Basarabia de trupele bolșevizate aflate în retragere de pe front, și tot în ianuarie tânăra republică își declară independența. În sfârșit,  Unirea Basarabiei cu România e anunțată prin două știri din luna aprilie: Basarabia a votat – România a acceptat.


Categorised as: Fără categorie


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>