pavel munteanu

Raionul Străşeni are deja o pagină web

Acum o lună,  te întrebam pe blog „Când Consiliul raional Străşeni va avea o pagină web?“. Ieri aflu că deja a şi apărut. Se găseşte la adresa www.crstraseni.md. Astfel, Străşeni părăseşte  lista celor 8 raioane din Moldova ce nu au un sit oficial. Deşi a fost anunţată public existenţa sa (anunţ în ziarul „Străşeneanca”), pagină practic nu are conţinut. Sperăm să se lucreze în continuare la ea şi cât mai des să fie actualizată.

E o coincidenţă sau o fi apărut în rezultatul sesizării celora de la Consiliul raional? – Nu ştiu. Cert e că situl a fost înregistrat la Întreprinderea de Stat „Molddata” la 11 ianuarie 2011, la 5 zile după ce am scris pe blog despre necesitatea lui, în timp ce un text de pe site zice eronat că ultima actualizare a fost luni, 17 mai 2010, având deja peste 16000 de vizitatori.

Acum daţi click pe imagine. Navigare plăcută!

Pagina oficială a Consiliului raional Străşeni


Cine alege preşedintele raionului?

La vară iarăși alegeri, de data aceasta alegeri locale. Dacă la cele parlamentare sau la referendum am introdus în urna de vot câte o hârtie, fie ea și de un metru, apoi la cele locale, urmează să introducem trei: una pentru primar, alta pentru consilierii locali și o a treia pentru consilierii raionali.

Recent, la o emisiune la Radio „Vocea Basarabiei”, președintele raionului Străşeni, Nicolae Robu, şi-a exprimat dorința ca președinții de raioane să fie aleși direct de către cetățeni. În același timp, cetățenii, sau mai bine zis, vizitatorii sit-ului infostraseni.md, fiind întrebați ,,De către cine credeți că ar fi corect să fie ales președintele de raion?”, au răspuns în mare parte – 83%, că locuitorii ar trebui să aleagă președintele de raion; 17% considerând că consilierii raionali sunt în drept să o facă.

În luna iunie, anul trecut, deputatul din fracțiunea PLDM, Tudor Deliu, venea în Parlament cu Proiectul legii privind modificarea și completarea Codului electoral al RM. În urma acestor modificări, președintele de raion urma să fie ales de către cetățeni. Însă, până acum, legea nu a fost dată spre examinare.

Deși cred că e democratică și are menirea de a separa autoritatea executivă(președintele de raion) de cea deliberativă(consiliul raional), modificarea Codului electoral conform proiectului de lege a deputatului Tudor Deliu, ar întâmpina ceva probleme la punerea în practică a acesteia.

  • Candidații pentru funcția de președinte de raion sunt cunoscuți, în mare parte, doar de locuitorii satului sau orașului de unde e originară persoana. Astfel cei ce locuiesc în centre raionale sau în sate mai mari, vin cu o șansă în plus.
  • Mass media e foarte slab dezvoltată în centrele raionale. În sate, de obicei doar cei din administrația locală și lucrătorii din sferele bugetare cunosc cine sunt liderii raionali. Ceilalți cetățeni urmând să voteze în neștire.
  • Cel mai probabil nici un candidat nu va acumula 50%+1 din voturi, astfel va fi nevoie de turul doi și la alegerea președintelui. În acest caz, cetățenii care și-au ales primarul din primul tur, nu prea vor avea un interes să iasă la alegeri și peste două săptămâni, să aleagă și președintele de raion, ca urmare, absenteismul va fi foarte mare în turul doi.
  • Un alt argument, deloc de neglijat este și cel economic. Încă o hârtie în urna de vot, înseamnă alți bani scoși din buget.

În prezent, președintele raionului se alege la propunerea a cel puțin o treime din consilierii aleși, cu votul majorității consilierilor aleși. În cazul în care candidatura propusă nu întrunește votul majorității consilierilor aleși, în termen de 8 zile se convoacă o nouă ședință în vederea efectuării votării repetate. Dacă şi după votarea repetată nici una din candidaturile propuse nu întrunește votul majorității consilierilor aleși, în termen de 3 zile se organizează o votare suplimentară, în urma căreia se consideră ales candidatul care întrunește cel mai mare număr de voturi.

Tu ce crezi. Cine trebuie să aleagă preşedintele raionului?


Teodor Baconschi, ministrul de externe al României îşi trage rădăcinile din Lozova, Străşeni

La 14 februarie 1963, se năştea la Bucureşti, ca fiu al poetului A.E. Baconsky, actualul ministru de externe al Românie –  Teodor Baconschi.

Până aici nici o legătură a omului de stat din România cu satul Lozova din Străşeni.  Adâncindu-ne însă în biografia acestuia, putem să aflăm că Baconshi se trage din vechi familii de răzeși ai ținuturilor Lăpuşna și Orhei. După cum spune biograful Pavel Ţugui, strămoșii pe linie paternă a familiei Baconschi, numiţi la început Zimbreanu, se trag din Vâscăuţi, județul Orhei. Numele de Baconschi se trage însă de la un nobil polonez refugiat la Lozova. Acesta, neavând copii, înfiază unul din familia Zimbreanu. Copilul moștenește averea tatălui adoptiv şi își păstrează și numele. Un urmaș al acestuia, Eftimie (n. 1902), fiul lui Ion si Maria Baconschi, este bunelul actualului ministru român. Acesta, după ce face studii teologice, este hirotonisit preot (anul 1923) în comuna Cafa din jud. Hotin. Se căsătorise în prealabil cu învăţătoarea Liuba Marian, fiica învățătorului-diacon Vasile Marian din Lozova. Aici, la Cafa, în 1925 se naște tatăl lui Teodor Baconschi, poetul Anatol Baconsky.

Anatol îşi face studiile la Chisinau şi, în septembrie 1943, elev în clasa a VII-a, debutează cu versuri în „Mugurel”, revista liceului „Alecu Russo”. În martie 1944, familia Baconsky se refugiază în Oltenia. După război, Anatol Baconsky îşi continua activitatea literară, scriind atât poezie și proză, cât și publicistică. A murit în timpul cutremurului din 4 martie 1977, în casa unor prieteni, împreună cu soția sa, Clara.

Fiul Teodor a studiat la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti. După revoluție devine consilier la Ministerul Culturii. Tot atunci obținând o bursă de doctorat la o universitate din Paris. Întors acasă este numit, în decursul anilor, ambasador la Sfântul Scaun, în San Marino, apoi în Portugalia, Franța, Andorra și Monaco.

Din decembrie 2009, este numit ministru de externe al României în guvernul Boc.
În timpul de când deține portofoliul de ministru de externe al României, Teodor Baconschi a întreprins câteva vizite de lucru în Moldova, ultima fiind la sfârșitului lui septembrie 2010, când, pe lângă întrevederi cu oficialii de aici, a inaugurat la Chișinău Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”.

sursa foto


Primarul Priguza şi PLDM

Azi oraşul Străşeni şi primarul său au fost în centrul atenţiei publice. La TV, online, la radio, ştirea cu reţinerea lui Constantin Priguza a fost în ştiri de top. Acum aşteptăm să vedem ce zice justiţia.

La emisiunea Fabrika de la Publika TV, fiind întrebat dacă e sau nu primarul de Străşeni membru PLDM, premierul Vlad Filat a confirmat statutul de membru al acestuia. Atunci mi-am amintit de un caz când primul-ministru Vlad Filat se afla într-o vizită de lucru în raionul Străşeni, la 30 iulie 2010. Aflat în Casa raională de Cultură, la o întâlnire cu cetăţenii, a fost întrebat de un bărbat din sală, de ce PLDM l-a primit în rândurile sale pe primarul Priguza, cunoscut ca având o imagine nu prea bună în oraş. Atunci Vlad Filat uitându-se în sală la liderul PLDM Străşeni, Grişciuc Simion, a spus că „PLDM cum are o uşă de intrare, are şi o uşă de ieşire”.

După câte se vede, cei de la PLDM, nu au prea dorit să-i arăte uşa de ieşire. Să vedem acum.

Vlad Filat, Nicolae Robu şi Constantin Priguza de ziua oraşului Străşeni

sursa foto


Schema metroului din Chişinău

Municipiul Chişinău, pe lângă capitală, mai are în componenţa sa şi alte localităţi (oraşe şi comune). Populaţia capitalei se apropie de 800.000 locuitori. Transportul a devenit o problemă majoră pentru Chişinău, unde numărul maşinilor personale a crescut foarte mult în ultimii 20 de ani. În anul 2005, Institutul Naţional de Cercetări şi Proiectări Urbanproiect a elaborat Planul strategic de dezvoltare social-economică al Chişinăului până în anul 2020. În el, la punctul 4.1.4 (Transportul şi reţeaua stradală) se spune:

„Acordarea pentru transportul din raza oraşului a serviciilor Căii Ferate Moldoveneşti pe segmentul Străşeni – Ghidighici – Sculeni – Visterniceni – Gara feroviară Chişinău – Botanica de Jos – Aeroportul – Revaca, pentru aceasta fiind necesară amenajarea platformelor pentru haltele noi”

Îndemnat de acestă recomandare, geograful Andrei Herzen, vine cu propunerea construirii unui metrou la Chişinău, care ar urmă să deţină trei linii ce leagă oraşele din suburbie şi să se intersecteaze în trei puncte din Chişinău.

Schema metroului din Chişinău. click pentru a mări

Conform unei clasificări recunoscute, metroul este unica rezolvare corectă şi ecologică a problemei transportului într-un oraş ce depăşeşte 500.000 locuitori. Deşi adeseori se crede că metroul înseamnă doar tuneluri subterane – nu e aşa. Un metrou poate fi o combinaţie dintre linii de suprafaţă şi cele subterane, idee folosită şi de autorul acestei scheme, conform căreia, ar urma să se sape tuneluri doar în zona oraşului Chişinău. Din câte se poate vedea, pe linia roşie (Străşeni – Mereni), din cele 19 staţii prezentate, 11 deja există şi se folosesc de către Căile Ferate ale Moldovei.
Cine ştie, poate ajungem în 2020 să ne ducem la Chişinău cu metroul.

„Atenţie! Uşile se închid! Următoarea staţie – Romaniţa, Cojuşna”


Cine apără monumentele de arhitectură?

De ceva timp, presa din Chişinău ne aduce la cunoştinţă noi şi noi cazuri de demolări sau intervenţii neautorizate asupra monumentelor de arhitectură din capitală. Autorităţiile oraşului, de bună voie, sau impuse de protestele societăţii civile se pare că s-au sesizat. Viceprimarul oraşului a prezentat un nou plan urbanistic pentru zona istorică a oraşului şi s-a promis că se vor instala plăcuţe, cu un scurt istoric, pe monumentele de arhitectură.

Poate ideea cu plăcuţele ar fi una utilă şi pentru monumentele din raionul Străşeni. Ar fi mai în păză dacă societatea ar şti care sunt acestea şi care e istoria lor. Nici demolările lor nu ar fi trecute cu vederea, cum s-a întâmplat în cazul Conacului familiei Rusu din s. Micăuţi, monument de arhitectură din prima jumătate a sec. XIX. În locul monumentului, responsabilii de la Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor, au găsit o casă de locuit în construcţie.

Mai jos o să prezint lista monumentelor de arhitectură din raionul Străşeni. Ea a fost elaborată şi aprobată de hotărârea Parlamentului în 1993. De atunci cred că au mai dispărut câteva.

Străşeni Biserica „Sf.Cuvioasă Paraschiva” 1907
Străşeni Biserica „Sf.Nicolae” 1835
Străşeni Pictură murală. Casa de Cultură
Bucovăţ Clădirea staţiei feroviare Anii 30 sec.XX
Căpriana Biserica „Sf.Treime” 1870
Căpriana Mănăstirea „Sf.Gheorghe” Sf.sec.XIV–încep.sec. XX
Chirianca Biserica „Înălţarea Domnului” 1902
Codreanca Biserica „Sf.Arhanghel Mihail” 1861
Cojuşna Biserica „Sf.Gheorghe” 1855
Dolna Biserica „Naşterea Maicii Domnului” 1852
Dolna Conacul familiei Ralli Sec.XIX
Găleştii Noi Biserica „Sf.Arhanghel Mihail” 1840
Lozova Biserica „Sf.Nicolae” 1836
Lozova Casă cu arhitectură populară a lui G.Dosca Încep. sec.XX
Micăuţi Biserica „Adormirea Maicii Domnului” 1830
Micăuţi Conacul familiei Ruso Jum.I sec.XIX
Negreşti Biserica „Adormirea Maicii Domnului” 1814
Negreşti Conacul familiei G.Ivănuş Mijl. sec.XIX
Oneşti Biserica „Naşterea Maicii Domnului” Încep. sec.XX
Pănăşeşti Biserica „Sf.Varvara” cu clopotniţa de lemn 1859
Pănăşeşti Casa de locuit a Măriei Griva Sf.sec.XIX
Rădeni Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” 1894
Recea Biserica „Sf.Dumitru” 1869
Romaneşti Vila familiei Romanov Încep. sec.XX
Roşcani Biserica de lemn cu 2 stele funerare 1794
Roşcani Biserica „Sf.Dumitru” Sec.XIX
Scoreni Biserica „Sf.Spiridon” 1863
Sireţi Biserica „Sf.Nicolae” cu stele fu¬nerare Încep. sec.XIX
Tătăreşti Biserica „Sf.Arhangheli” Încep. sec.XX
Ţigăneşti Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” 1725 – încep.sec.XX
Voinova Biserica de lemn „Sf.Nicolae” 1838
Vorniceni Biserica „Sf.Apostoli Petru şi Pavel” 1912
Vorniceni Biserica de lemn „Sf.Arhangheli Mihail şi Gavriil” 1839
Zubreşti Biserica „Sf.Arhanghel Mihail” 1897

foto de Ştefăniţă Ion


Când Consiliul Raional Străşeni va avea o pagină web?

Din cele 37 de raioane şi municipii din Moldova, doar 8 nu au o pagina web oficială a Consiliului Raional. Printre ele, din păcate se află şi raionul Străşeni. Ajunşi într-o era a comunicaţiilor, e regretabil ca un raion din centrul Moldovei, cu pretenţii de a fi printre primii la toate, să nu deţină o pagină web oficială prin care să facă mai transparentă activitatea aleşilor locali.  În raionul Străşeni, unde rata de penetrare a internetului este foarte înaltă şi în continuă creştere, o pagină web bine actualizată, ar substituie de minune ziarul, editat pe bani publici,  “Cuvîntul Liber St.”, care, din câte am înţeles, şi-a stopat deja activitatea din lipsa unui redactor. Accesând paginile web ale altor raioane, se poate vedea că au postat pe ele diverse informaţii, începănd cu ordinele de zi a şedinţelor, structura consiuliului, până la informaţii despre atracţiile turistice şi istoria regiunilor.

Conform Întreprinderii de Stat “MoldData”, domeniul straseni.md a fost înregistrat în 2001 de către primăria or. Străşeni, fiind valabil până în 2014.

*Lista municipiilor şi raioanelor cu legătură spre pagina web, dacă există.

1. Municipiul Chişinău
2. Municipiul Bălţi
3. Municipiul Tighina
4. Regiunea Autonomă Găgăuzia
5. Regiunea cu statut dispută – Transnistria
6. Raionul Anenii Noi
7. Raionul Basarabeasca
8. Raionul Briceni
9. Raionul Cahul
10. Raionul Cantemir
11. Raionul Călăraşi
12. Raionul Căuşeni
13. Raionul Cimişlia
14. Raionul Criuleni
15. Raionul Donduşeni
16. Raionul Drochia
17. Raionul Dubăsari
18. Raionul Edineţ
19. Raionul Făleşti
20. Raionul Floreşti
21. Raionul Glodeni
22. Raionul Hânceşti
23. Raionul Ialoveni
24. Raionul Leova
25. Raionul Nisporeni
26. Raionul Ocniţa
27. Raionul Orhei
28. Raionul Rezina
29. Raionul Rîşcani
30. Raionul Sîngerei
31. Raionul Soroca
32. Raionul Străşeni
33. Raionul Şoldăneşti
34. Raionul Ştefan Vodă
35. Raionul Taraclia
36. Raionul Teleneşti
37. Raionul Ungheni


O urare de AN NOU din 1936

Iată vine şi anul nou. Eu o să vin în casa dumneavoastră cu o urare colectată în 1936 la Iurceni (Ialoveni), de marele folclorist român, Petre Ştefănucă. El menţionează în lucrarea sa că versurile „smulg hohote de râs în seara de Anul Nou de la gazdele care ascultă urarea”.

„Noi nu suntem de ici de colea,
da suntem de la Cojuşna
unde nu-i grîu, dar nici făină.
dar numai o bucăţică de mămăligă
mititică ca o nucă
ş-o păzesc doisprezece cu măciuca
ş-o parşivă de furnica
s-o băgat ş-o luat o fărămitură,
dar un parşiv de om,
cănd a ars-o cu o despicatura
i-a crapat si limba-n gura ”

La mulţi ani!

*Petre Ştefănucă –  folclorist, pedagog şi sociolog român basarabean, director al Institutului Social din Basarabia. După ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice în 1940  a fost acuzat de românofilie”, fascism” şi antisovietism”, pentru poziţia sa categorică împotriva teoriei moldoveniste şi a introducerii alfabetului rus în Basarabia. Pe baza acestor acuzaţii”, a fost arestat de către NKVD şi condamnat la moarte. Se stinge din viaţă la 12 iulie 1942.